Criza epilepsie

Una dintre cele mai vechi afecţiuni ale sistemului nervos central, epilepsia, se caracterizează prin crize convulsive tonico-clonice generalizate sau localizate, cu caracter brusc şi/sau recidivant. Activitatea creierului devine anormală, provocând convulsii sau perioade de comportament neobişnuit care pot afecta orice proces coordonat de creier, sau chiar pierderea cunoştinţei. Indiferent de sex sau vârstă, reacţiile bolnavilor de epilepsie sunt diferite. Unii au spasme musculare, alţii au convulsii neprovocate.

Epilepsia nu este o boală rară. Cel puţin o persoană din treizeci suferă sau va suferi de această afecţiune. Cei mai mulţi dintre bolnavi nu pot fi controlaţi de medicamentele corespunzătoare, ci au nevoie de intervenţii terapeutice. În termeni de specialitate, o criză epileptică este o disfuncţie a creierului, produsă de creşterea numărului de descărcări electrice scurte ale celulelor nervoase.

Simptome şi cauze ale epilepsiei

O cauză exactă a acestei afecţiuni nu se cunoaşte exact. Poate apărea ca urmare a unor factori, poate fi o boală ereditară. La unele persoane echilibrul dintre inhibiţie şi excitaţie la nivel cerebral este afectat, iar acesta se manifestă prin crize epileptice repetate generalizate sau dezechilibru doar într-o anumită parte a creierului. Vârsta ar putea fi un factor care ar putea creşte riscul de epilepie. Debutul epilepsiei este des întâlnit la copii, dar ar putea apărea la orice vârstă, în funcţie de factorii externi la care te expui. Istoricul familial ar putea fi o altă cauză. Dacă ai în familie bolnavi de epilepsie, riscul să dezvolţi şi tu o astfel de tulburare este foarte mare. Accidentul vascular cerebral este un alt factor ce poate atrage epilepsia, la fel şi leziunile de orice natură la nivelul capului, sau demenţa, care pot duce la scurtcircuite ale creierului care pot declanşa epilepsia. De asemenea, anomaliile structurale din zona cerebrală, existente de la naştere, anomaliile declanşate, fie de către o tumoră cerebrală, fie de alcool sau alte medicamente, pot fi cauze care conduc spre epilepsie.

Cum se manifestă o criză epileptică

Criza este diferită de la individ la individ. După faza prodromală, perioada de timp care precede momentul propriu-zis al crizei, căutarea atenţiei sau tendinţa de a se ascunde, apare faza pre-ictus, faza iniţială a crizei, care poate dura de la câteva minute la ore. Aici, la fel, manifestarea diferă. Ictus este criza. Unora li se încleştează gura, le amorţesc membrele, nu-şi mai pot controla corpul, salivează abundent sau tremură, contracţie musculară involuntară, semne şi/sau comportament anormal, stare de conştienţă defectuoasă, care poate dura de la câteva secunde la câteva minute. După revenire, apare post-ictus, când epilepticul are deficienţe neuronale, poate fi agitat, devine brusc însetat sau înfometat, sau are pierderi de memorie.

Tratament

Epilepsia necesită un tratament complex. După o serie de analize amănunţite, lungi şi costisitoare, ţi se dă diagnosticul: epilepsie. Atunci, ştii că vei fi dependent de medicamente toată viaţa. În general, medicii încep tratarea cu pastile, anti-convulsii. Aşa se numesc. În funcţie de gravitatea afecţiunii, anumiţi pacienţi iau medicamente pentru a ţine sub control frecvenţa şi intensitatea crizelor. Alţii, însă, sunt supuşi unor intervenţii chirurgicale sau alte tratamente mai puternice. Apoi, se recomandă somn suficient, sport, şi evitarea substanţelor neurotoxice şi neuroexcitante cum ar fi alcoolul, tutunul sau cafeaua.